CL'ESTE, clesti, s.m. 1. Unealtă de fier sau de alt metal, alcătuită din doua braţe încrucisate si articulate între ele, care serveste la apucarea, întoarcerea, tragerea etc. unei piese. ◊ Expr. A-i scoate cuiva vorba (din gură) cu clestele = a depune mari insistenţe pentru a face pe cineva să vorbească. ♦ Unealtă de fier asemănătoare cu un cleste (1), folosită în divere operaţii. Cleste pentru cărbuni. 2. Fiecare dintre cele două apendice anterioare, în formă de cleste (1), ale unor crustacee. [Pl. si: (n) cleste] - Din sl. kl~e~sta.
Sursă : DEX'98 (35947)  - ibogdank

CL'ESTE s 1. v. forceps. 2. (TEHN.) (reg.) crivală, crivea, surub, teasc. (~le este o unealtă de lemn a tâmplarului.) 3. (TEHN.) capră, locas, matcă, plăsele (pl.). (~ al dulgherului.) 4. v. clestar. 5. (TEHN.) (reg.) argea, chingi (pl.), mâni (pl.). (~ la teasc.) 6. (ANAT.) foarfece. (~ la rac, crab.)
Sursă : Sinonime (177775)  - siveco

cl'este s. m./s. n., pl. clesti/cl'este
Sursă : DOR (232988)  - siveco

CL'EST//E ~i m. 1) Unealtă alcătuită din două piese încrucisate si articulate între ele, folosită la apucarea, transportarea etc. unor obiecte. ~ pentru cărbuni. ◊ A-i scoate cuiva vorba (din gură) cu ~ele a depune eforturi pentru a face pe cineva să vorbească. 2) Fiecare din picioarele anterioare la unele crustacee; foarfece. ~ de rac. [Pl. si cleste] /<sl. kle~sta
Sursă : NODEX (328267)  - siveco